IA în școală: cum învață generația 2026 cu AI ca tutor

Pentru prima dată în sistemul de învățământ românesc, inteligența artificială apare explicit menționată în noua programă școlară, care intră în vigoare din septembrie 2026. De la toamnă, elevii de liceu vor avea acces la tutori virtuali sub formă de chatbot-uri acceptate de profesori, pentru a face matematica mai accesibilă și aplicată. Dar transformarea aceasta – de la memorizare la înțelegere, cu AI ca sprijin – ridică o întrebare încordată pentru zeci de mii de familii: este aceasta o premieră care pregătește generația 2026 pentru viitor, sau o cale ușoară către scurtarea drumului gândirii?

Inteligența artificială în programa școlară: o primă în Romania

Noile planuri-cadru de matematică pentru liceu, care vor intra în vigoare din anul școlar 2026, marchează o schimbare de abordare atât în conținutul predat, cât și în modul în care profesorii sunt încurajați să lucreze cu elevii. Aplicațiile bazate pe inteligență artificială, inclusiv chatboturile educaționale, devin instrumente acceptate, și chiar recomandate, în procesul de predare și învățare.

Ce înseamnă asta în clasă? Din noul an școlar, care începe în septembrie, matematicii i se atribuie roluri distincte, în funcție de profil. Dar esența schimbării nu este doar restructurarea materiei. Scopul nu este înlocuirea profesorului, ci mutarea accentului de pe calcule mecanice pe interpretare, analiză și gândire critică.

Cum funcționează tutoratul virtual

Programa prevede utilizarea AI în predare, în fixarea cunoștințelor și în clarificarea conceptelor abstracte, sub forma unor „tutori virtuali”. Profesorii sunt încurajați să accepte aplicațiile de tip chatbot, care pot genera grafice, pot rezolva ecuații sau pot oferi explicații pas cu pas.

Un exemplu frecvent invocat este cel al reprezentărilor grafice: elevii pot obține rapid un grafic cu ajutorul unui instrument digital, iar timpul de la clasă poate fi folosit pentru a înțelege semnificația matematică a rezultatului. În loc ca ora să se consume cu calcule, elevii aprofundează sensul. În același spirit, combinatorica poate fi explicată prin situații concrete, precum variantele unui cod PIN sau combinațiile posibile ale numerelor de înmatriculare.

Pregătirea profesorilor: urgență și provocare

Dar orice reformă educațională are o vulnerabilitate: profesorii. Georgeta Crăciunescu, consilier în cadrul Ministerului Educației, a anunțat că instituția pregătește programe dedicate profesorilor în contextul schimbărilor curriculare, în parteneriat cu ICDL România și majoritatea universităților din țară.

Realitatea e mai complicată decât planurile. Un Eurobarometru Flash din 2025 indică faptul că 81% dintre cetățenii europeni consideră că toți profesorii ar trebui să aibă competențele necesare pentru a folosi și înțelege IA. În același timp, doar unul din trei profesori folosește IA în medie, iar trei din patru profesori spun că nu au cunoștințele și competențele necesare pentru a preda folosind IA.

Pentru profesorii din România, există resurse: UiPath Foundation lansează AI Generation, primul curriculum gratuit de literație în inteligență artificială dezvoltat special pentru sistemul public de educație din România. Materialele educaționale au fost dezvoltate împreună cu profesori și elevi din România și au fost testate în anul școlar 2025-2026 în 27 de licee, unde au fost utilizate de peste 1.600 de elevi.

Dar asta nu înlocuiește o formare compactă și obligatorie. Unele licee au deja statut de școală-pilot, intrând la clasa a IX-a cu planuri-cadru noi și discipline opționale integrate de inteligență artificială.

Gândirea critică vs. dependența de algoritm

Alfabetizarea în domeniul IA nu înseamnă simpla folosire a unor instrumente, ci înțelegerea modului în care IA funcționează și evaluarea critică a rolului său în viața de zi cu zi. Asta e teoria. Practica e mai ușor de ratat.

Trei probleme reale:

• Outsourcingul cognitiv. IA poate ajuta elevii să producă lucrări mai bune sau să ajungă mai repede la anumite rezultate, dar pot beneficia nu se transformă automat în învățare durabilă. Delegarea efortului cognitiv către IA poate slăbi gândirea critică și autoreglarea, mai ales dacă elevii acceptă răspunsurile fără verificare sau reflecție.
• Rolul profesorului rămâne esențial. Introducerea IA în școală nu trebuie tratată ca o simplă metodă de economisire a timpului. Profesorii rămân esențiali pentru empatie, curiozitate intelectuală, reziliență, raționament etic, incluziune și sprijin individualizat.
• Decalajul digital. Elevii români trăiesc într-o societate tehnologizată, dar folosesc adesea digitalul în mod empiric. Ei au nevoie de ghidare, reguli clare și sprijin. Fără un cadru național și fără deschidere din partea profesorilor, riscurile rămân semnificative.

Alfabetizare AI, nu doar utilizare de instrumente

Comisia Europeană și OCDE au lansat un cadru de alfabetizare în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar. Documentul este neobligatoriu și se adresează profesorilor, directorilor, autorităților educaționale, furnizorilor de formare și familiilor. Cadrul este organizat în jurul a patru domenii: interacțiunea cu IA, crearea cu IA, gestionarea IA și modelarea IA.

Inteligența artificială poate susține învățarea activă și colaborativă, implicarea creativă, incluziunea prin resurse pentru tinerii cu handicap și pentru cei cu cerințe educaționale speciale, accesul elevilor din zone rurale sau izolate și din medii subreprezentate ori marginalizate, dar și participarea celor care vin din medii lingvistice diferite.

Ideea e nobilă. Dar necesită ca elevii să înțeleagă cum funcționează algoritmii care le influențează realitatea de zi cu zi.

Ce se întâmplă din septembrie: sarcini concrete pentru profesori

Cursurile anului școlar 2026-2027 vor începe pe 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027. Anul școlar are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. În aceste 36 de săptămâni, cu clase cu 25-28 de elevi și niveluri diferite de înțelegere, trebuie implementat un shift paradigmatic.

Scenariul pozitiv: O profesoară de matematică din Timișoara a început să folosească AI pentru a genera versiuni diferite ale exercițiilor: una de bază, una de nivel mediu, una avansată, din aceeași temă. Timpul de pregătire s-a redus cu aproape jumătate. Elevii au primit materiale adaptate nivelului lor. Asta e utilizarea inteligentă a resurselor, fără a renunța la rolul profesorului.

Scenariul riscant: elevii caută direct răspunsuri pe ChatGPT, profesorul nu știe cum să evalueze dacă răspunsurile sunt ale elevului sau ale AI, iar cultura memorării se transformă în cultura copy-paste.

Dezbaterea din spate: memorare vs. înțelegere în era AI

Mitul că „AI va înlocui complet profesorii” este fals. În realitate, tehnologia nu poate înlocui relația umană, judecata pedagogică și rolul formativ al profesorului. Dar nici nu putem ignora că generația 2026 cere o altă formă de competență.

Conform raportului UNESCO „AI in Education”, inteligența artificială în educație are potențialul de a personaliza experiența de învățare pentru milioane de elevi și de a reduce semnificativ birocrația care consumă timpul cadrelor didactice. Un sondaj IRES arată că 68% dintre cadrele didactice din România consideră că tehnologia digitală, inclusiv AI, va joca un rol important în educație în următorii 5 ani și că doresc mai multă formare în acest sens.

Responsabilitate, nu doar inovație

Curriculumul AI Generation urmărește formarea unor competențe considerate esențiale într-un context în care inteligența artificială este utilizată tot mai frecvent în educație și în viața de zi cu zi. Dar formularea e generală. Concret, ce înseamnă asta pentru elevul de clasa a IX-a care ajunge pentru prima dată în fața unui chatbot?

Riscul este simplu: fără cadru clar și fără supraveghere, IA devine o cale de fuga, nu un instrument de dezvoltare. AI Generation dezvoltă cinci competențe esențiale: gândire critică în relația cu tehnologia, înțelegerea funcționării AI, etică digitală, creație cu unelte AI și cetățenie digitală. Acestea sună bine pe hârtie. Implementarea într-o clasă reală cu 28 de elevi, dintre care jumătate au nevoie de remedial și cealaltă jumătate se plictisesc de monotonie, e altceva.

Școlile pilot au avantajul asta – pot experimenta, greși, corija. Rețeaua de hub-uri AI include 20 de hub-uri AI deja active și alte 20 lansate în ediția curentă, dar aceste 40 de licee sunt încă insulă de inovație într-o educație care se mișcă lent.

Concluzie: o oportunitate cu responsabilitate

Inteligența artificială în liceu din septembrie 2026 nu e o problemă în sine. E o oportunitate în mâinile celor care o vor folosi responsabil și o amenințare pentru cei care vor vedea în ea doar o scurtătură.

Generația 2026 nu trebuie să memoreze formule. Trebuie să înțeleagă cum să pună întrebări, cum să evalueze răspunsuri și cum să creeze cu aceste instrumente. Dar asta cere profesori pregătiți, clase cu efectiv gestionabil, timp pentru formare și – cel mai important – o schimbare de mentalitate la nivel de sistem.

De la toamnă, jocul e pe tablă. Elevii vor vedea că matematica nu mai e doar despre calcule. Profesorii vor trebui să-și reinventeze rolul. Și părinții vor trebui să nu mai accepte „i-am spus ChatGPT-ului și asta e răspunsul” ca replică la tema.

Comentează mai jos: crezi că AI în clasă pregătește elevii pentru realitate, sau îi face mai dependenți de mașini? Cum ți-ai dori să fie predat copilului tău – cu formule vechi sau cu instrumente noi?

Surse

Informatiile din acest articol au fost preluate din urmatoarele surse:

• Știrile ProTV (2026)
• PlayTech.ro (2026)
• Edupedu.ro (2026)
• Ministerul Educației și Cercetării (2026)
• Edupedu.ro (2026)
• boio.ro (2026)
• CSR Media (2026)
• Wall-Street.ro (2026)
• Capital.ro (2026)
• AdFaber.org (2026)
• BucureștiFM.ro (2026)
• Economistul.ro (2026)
• Instituțiile Statului (2026)
• HD Satelit (2026)

Articol scris si publicat pe 4 iulie 2026 de Echipa elevat.ro.