Buzz

Educația digitală în 2026: cum se schimbă învățământul în România

salut@elevat.ro 09 iunie 2026 • 8 min citire

Educația digitală în România nu mai este un concept de viitor, ci o realitate cotidiană. După lansarea Strategiei Naționale de Inteligență Artificială pentru 2024-2027, numărul utilizatorilor de soluții digitale bazate pe AI a depășit 2 milioane
, iar sistemul educațional se transformă în fiecare zi. Cum se schimbă educația digitală în 2026 și ce impact real au platformele de învățare și inteligența artificială în școlile românești?

Platforme digitale deja în folosire în școlile din România

România dispune de o serie de platforme educaționale digitale care sunt implementate în practică în sălile de clasă.
Platforma Digitaliada, dezvoltată de Fundația Orange, are din 2026 o nouă secțiune de Inteligență Artificială, cu acces pentru elevi, profesori și părinți la un chatbot AI conceput special pentru a oferi suport educațional, explicații la lecții și ajutor la teme, respectând curriculumul național
.

LIVRESQ, platforma creată de Ascendia, ajută profesorii să construiască lecții interactive și adaptate în funcție de vârsta și nevoile elevilor, fără a fi nevoie de cunoștințe de programare
. O altă soluție importantă este
Brio, care folosește AI-ul Microsoft pentru a genera automat teste și pentru a facilita evaluarea
.

Pe lângă aceste instrumente speciale,
platformele G Suite for Education și Microsoft Office 365 A1 pot fi utilizate în procesul de predare, cu interfață în limba română, și ambele licențe se activează în mod gratuit prin portalul clasaviitorului.ro
.

Inteligența artificială: de la teorie la practică în sălile de clasă

Profesori, elevi și părinți români folosesc zilnic instrumente AI pentru a îmbunătăți procesul educațional, pentru a crea conținut personalizat și pentru a monitoriza progresul școlar, beneficiind de lecții personalizate, evaluări rapide, sprijin emoțional pentru elevi și decizii administrative bazate pe date concrete
.

Cu toate acestea,
utilizarea inteligenței artificiale în sălile de clasă din România este în creștere, elevii folosind adesea instrumente AI pentru a sprijini zona de teme și pentru a explora informații noi. Totuși, odată cu lipsa unor politici și recomandări clare, implementarea rămâne în cea mai mare parte la nivel de inițiativă individuală, fără o structură robustă
.

Peste 200 de profesori și formatori din comunitatea Digitaliada au testat în premieră instrumentele AI, iar reacțiile profesorilor și sugestiile lor vor reprezenta priorități în perioada imediat următoare pentru a eficientiza acest instrument și a răspunde nevoilor identificate de cadrele didactice
.

Ce spun părinții și profesorii despre transformarea digitală a educației

Beneficiile după care cauta părinții și profesorii sunt foarte concrete.
Șapte din zece români cred că mai multă tehnologie în școli ar îmbunătăți educația, cu elevii percepuți ca având cele mai bune competențe digitale (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), în timp ce părinții sunt considerați cel mai puțin pregătiți (3,4/5)
.

Respondenții solicită ca școala să aibă programe flexibile – conținut adaptat fiecărui elev, ritm de predare personalizat și teme rezolvate pe platforme digitale, iar elevii vor lecții interactive, cu realitate augmentată și mai mult lucru în echipă
.

Pentru profesori,
cadrele didactice vor învăța să creeze materiale interactive și atractive, să gestioneze eficient aplicații digitale — economisind timp în pregătirea lecțiilor — și să folosească Inteligența Artificială pentru a dezvolta resurse educaționale
.

Provocările reale ale educației digitale în 2026

Deși perspectivele sunt optimiste, provocările sunt tangibile.
Barierele majore rămân lipsa dotărilor și teama de dependență de ecrane
.
România introduce inteligența artificială în școli în timp ce țara se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la competențe digitale, iar instituțiile de învățământ nu dispun toate de logistica necesară
.

Doar 27,7% dintre oameni din România au competențe digitale de bază, mult sub media UE (~55,6%), în special cei din mediul rural, cei cu educație scăzută și vârstnici având carențe mari
.

Un alt obstacol important este
mulți profesori și elevi nu au formare adecvată pentru a folosi eficient instrumentele digitale
. De aceea,
există programe care se propun să ajute 15.000 de profesori să devină mai pregătiți pentru viitor, folosind metode moderne și tehnologii digitale în educație
.

Metode moderne de predare și competențe pentru viitor

Platformele de învățare folosesc algoritmi care analizează cantități mari de date pentru a personaliza conținutul și traseele de învățare, adaptându-le în funcție de nevoile individuale ale fiecărui student, creând un mediu educațional mult mai dinamic și interactiv
.

Sarcini precum evaluarea automată a lucrărilor, înregistrarea prezenței și analiza performanțelor elevilor sunt realizate rapid și cu o acuratețe remarcabilă, eliberând educatorii de activitățile administrative repetitive, iar profesorii pot dedica mai mult timp predării și interacțiunii directe cu elevii
.

Cu toate acestea,
pe lângă competențele tehnice, este crucial să se promoveze și abilitățile de tip soft, cum ar fi gândirea critică, creativitatea și capacitatea de colaborare, care sunt indispensabile pentru a face față provocărilor unei lumi din ce în ce mai interconectate și complexe
.

Viitorul educației digitale în România

UNESCO a publicat AI Competency Framework for Teachers, cadrul internațional comprehensiv de competențe AI pentru cadre didactice, structurând cinci aspecte fundamentale: human-centred mindset, AI ethics, AI foundations and applications, AI pedagogy și AI pentru dezvoltare profesională
.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care se aplică pe deplin din 2024, introduce principiul politicilor educaționale bazate pe date și principiul datelor publice deschise, care deschide ușa adopției AI în educație
.

Pe termen lung, viziunea pentru educația din România include integrarea inteligenței artificiale ca un instrument de sprijin pentru procesul didactic, AI promițând să personalizeze parcursurile de învățare, să ofere feedback imediat elevilor și să ajute profesorii în analiza datelor despre progresul acestora
.

Educația digitală în România se află la o răscruce. Platformele sunt implementate, profesorii se pregătesc, iar elevii iau contact cu aceste instrumente zilnic. Însă succesul depinde de investiții continue în infrastructură, formare și reglementări clare care să asigure o utilizare etică și eficientă a tehnologiei.

Ce crezi tu despre transformarea digitală a educației? Ai observat schimbări în modul în care se predă la school-ul tău sau în comunitatea ta? Lasă un comentariu mai jos sau share articolul cu alți părinți și cadre didactice care se confruntă cu aceste provocări și oportunități!

Surse

Informatiile din acest articol au fost preluate din urmatoarele surse:

Articol scris si publicat pe 09 June 2026 de Echipa elevat.ro.